Unleashed.

 M-am trezit.Am revenit,sunt din nou aici,si va amenint.Bine,nu trebuie sa va amenint,pentru ca va speriati oricum.In fine,ideea e ca ma simt din nou vie,am reinviat(stiu ca poate e pleonasm dar nu-mi pasa.),mi-am aruncat hainele vechi si mi-am pus altele noi,m-am transformat,ma simt altfel.Ma simteam o fantoma,fara forma,fara culoare,pierduta intr-o lume de unde nu mai puteam scapa,si fara nici o urma de vointa,nu voiam nici sa stau si nici sa plec,eram undeva la mijloc,si atata timp cat stateam pe o treapta si nu cadeam,nu conta daca eram sus sau eram jos,nu cadeam,dar nici nu urcam,stationam,luasem un metrou gresit,si in loc sa cobor la prima statie si sa schimb,eu stateam pe bancheta,citeam Agatha Christie,si ascultam Luna Amara,si mergeam la nesfarsit,aceleasi statii,acelasi traseu,mereu acelasi.Eh acum,intr-un final,m-am decis: ori cobor si iau un alt tren,ori stau acolo si putrezesc impreuna cu generatiile de elevi ce merg la scoala cu metroul ,cu zambete pe chip,bucurosi de ultima nota la mate.Am ales sa cobor bineinteles,dar fara sa-mi dau seama.Am descoperit cine sunt,ce vreau,ca vreau ceva si nu credeam asta pana acum,am prins forma,culoare,aspect,minte proprie,vointa si putere.Nu-mi mai e frica sa fac cunostinta cu oamenii,nu ma mai ascund intre patru pereti,vreau sa ies,sa respir un alt aer,nou,proaspat,sa vorbesc cu alta lume,sa evadez,vreau sa ma apuc serios de invatat,chiar vreau,si spre deosebire de ultimele dati cand am spus acelasi lucru,acum m-am apucat de treaba,ma simt pe deplin satisfacuta de ce fac,si cine sunt.Si incep sa observ ca din ce in ce mai multa lume ma apreciaza si ma respecta,sunt ca mine,am descoperit o lume de mult uitata,m-am inegrat cu totul si ma implic cu totul.Cred ca asta inseamna a trai printre oameni.Vreau sa fac treaba,ma ofer ori de cate ori e vorba de iesit la tabla,pentru ca simt ca stiu,astept cu nerabdare testele,ies afara cu colegii,caut muzica noua,ma duc a biblioteca si-mi iau material de rontait (carti),incerc sa ma implic in diverse activitati,sa simt ca sunt si eu acolo,si ca fac ceva bun,ca nu traiesc degeaba.Si e fantastic! Of cate am pierdut pana acum,ani irositi,tristete prea mare,dezamagiri fara sens,viata netraita,viata irosita,adancita in suferinte si prea multa nepasare,lipsita de vointa.Da,asta-mi lipsea vointa,si credinta ca pot.Ma vedeam ca o proasta lipsita de orice calitati,alungata de toti,altfel decat ceilalti,ciudata,acum nu,ma simt bine in pielea mea,mi-e mai usor sa interactionez cu oamenii,stiu ce vreau,ma bucur din orice,rad din orice,ma implic in tot ce ma intereseaza,pana si cu scoala aia data naibii,stiu ca bat campii,insa maine s-ar putea sa nu mai fiu asa,deci profit de moment!Am iesit din groapa,am reinviat,sunt o alta persoana,mai vesela ,mai vie,mai implicata,cu pretentii mai mari de la mine,pot,cred ca pot,sper ca pot,stiu ca pot,vreau,voi face,ma voi trezi si voi veni peste voi,si cand voi veni,oooh o sa vedeti atunci,o sa fugiti ca niste gandaci in fata pantofului,va voi arata eu.

   "When I’m free
    When my sun has set
    Released my soul forever
    I'll have no regret
    To be free
    I'll exist again
    No more lost endeavors
    Nothing to contend
    When I’m free"

Am zis!

Versuri: Epica-Unleashed.